Acestea sunt doua intrebari ce merita sa fie puse, cu atat mai mult cu cat anumiti bolnavi suferinzi de aceasta dementa cunosc o exacerbare a tulburarilor lor comportamentale la sfarsitul zilei, in mod deosebit in cursul serii; fenomenul este denumit "sundowning" de anglo-saxoni, cuprinde si tulburarile de somn si corespunde in mare efectului "apus de soare" ("coucher de soleil").

Pentru a raspunde la intrebarile de mai sus, 25 de pacienti cu aceasta dementa si 9 subiecti sanatosi au fost inclusi intr-un studiu ce a incercat sa determine variatiile circadiene ale temperaturii corporale centrale si ale activitatii motorii.

Compararea celor doua grupuri demonstreaza ca, in cazul bolii Alzheimer:

1) activitatea motorie este redusa in timpul zilei si se amplifica pe parcursul noptii;

2) aceasta variaza considerabil de la o zi la alta, instabilitatea reprezentand o caracteristica privilegiata;

3) maximul acesteia (acrofaza) este net mai vesperal, chiar nocturn, spre deosebire de cel observat la
subiectul sanatos;

4) valorile ajustate ale temperaturii centrale medii sunt mai ridicate, la fel ca si amplitudinea curbei
cosinusoidale ce reprezinta variatiile sale circadiene, cu un maxim nocturn (acrofaza) net mai tardiv.

De altfel, severitatea efectului de sundowning se coreleaza cu acest din urma parametru, mult mai intens decat cu alti parametri, in special cu variatiile nictemerale ale temperaturii corporale.

Aceste date sugereaza ca boala Alzheimer are capacitatea de a perturba chiar ritmurile circadiene fundamentale. Pe de alta parte, exacerbarea tulburarilor comportamentale la sfarsitul zilei pare a fi
intr-adevar asociata cu intarzierea acrofazei termice, insa specificitatea pentru aceasta dementa a acestei perturbari este un fapt ce ramane a fi dovedit.